Bulgaria, o ţară de aproximativ 6,5 milioane de locuitori, urmează să adopte moneda euro începând cu 1 ianuarie 2026 şi va deveni astfel al 21-lea stat membru al zonei euro. Decizia este prezentată ca un pas major de integrare economică, însoţit de promisiuni oficiale privind câştiguri «substanţiale» în stabilitate şi facilităţi comerciale, dar şi de îngrijorări privind posibile efecte inflaţioniste şi impact asupra puterii de cumpărare. Evenimentul are loc într-un context intern fragil: guvernarea şi scena politică traversează perioade de instabilitate şi polarizare, iar publicul este divizat între susţinători şi opozanţi ai reformei monetare. Pe fondul acestei polarizări, campanii de dezinformare asociate cu influenţe ruse sunt semnalate ca amplificatoare ale neîncrederii, răspândind temeri legate de pierderea identităţii şi de manipularea opiniei publice. Un locuitor citat afirmă: „Este ca şi cum ne-am pierde identitatea. Este păcat”. Analizele economice şi politice relatează atât argumente în favoarea stabilizării şi integrării financiare, cât şi scenarii în care tranziţia ar putea favoriza creşterea preţurilor pe termen scurt şi agrava tensiunile politice. În absenţa unui consens larg, comunicarea publică şi măsurile anti-dezinformare sunt prezentate ca elemente esenţiale pentru o tranziţie lină către moneda unică.