Serviciile de informații din Letonia și dintr-un al doilea stat NATO au avertizat inițial că Rusia ar putea pregăti provocări militare în statele baltice sau în Polonia, pentru a testa coeziunea Alianței și sprijinul american pentru Estonia, Letonia și Lituania. Evaluările nu indicau deschiderea unui al doilea front sau un atac de amploare, ci posibile acțiuni hibride, precum atacuri cu rachete, drone, sabotaje ori alte operațiuni menite să transmită că sprijinirea Ucrainei va avea consecințe. Premierul polonez Donald Tusk a spus că situația este instabilă și că sunt posibile escaladări în săptămânile și lunile următoare. Avertismentele au fost asociate cu presiunea exercitată asupra Rusiei de atacurile ucrainene cu rază lungă și cu stagnarea avansului rus în Ucraina. Au fost amintite incidente atribuite Rusiei, inclusiv pătrunderea unor drone în spațiul aerian polonez și acțiuni de sabotaj în mai multe țări europene, fără ca aceste exemple să dovedească existența unui plan concret pentru un nou atac. Ulterior, șeful serviciului polonez de informații externe, Paweł Szota, a declarat că riscul unor provocări rusești pe flancul estic este în creștere. El a menționat posibilitatea folosirii unor „omuleți verzi”, adică militari fără însemne, sau a unor acțiuni limitate și greu de încadrat imediat drept atac direct, pentru a testa reacția NATO. Szota a legat riscul de evoluția războiului din Ucraina și a spus că Moscova ar putea deveni mai imprevizibilă dacă nu obține rezultatele dorite. Ministrul polonez de externe Radosław Sikorski a afirmat că nu exclude o operațiune rusă sub steag fals. În cele mai recente evaluări prezentate de șefii serviciilor europene, șeful serviciului ceh BIS, Michal Koudelka, a spus că o incursiune limitată pe teritoriul unui stat NATO, o provocare sub steag fals sau o campanie de influențare s-ar putea produce în „luni, nu în ani”. În schimb, șeful serviciului leton VDD, Normunds Mežviets, a declarat că nu vede indicii ale unui atac iminent, deși există semne că Rusia se pregătește pentru acțiuni mai decisive în Europa și nu este clar dacă acestea fac parte dintr-un plan concret sau dintr-o strategie de destabilizare. Șeful serviciului suedez de informații militare, Thomas Nilsson, a apreciat că sabotajele rusești din Europa se vor intensifica probabil, cu obiective precum reducerea sprijinului pentru Ucraina, provocarea de diviziuni în NATO și alarmarea populației. Potrivit evaluărilor europene, țintele ar putea include infrastructura de transport și industria de apărare. Un oficial NATO a declarat că Alianța nu identifică în prezent o amenințare iminentă împotriva unui stat membru, deși Rusia își intensifică atacurile asupra Ucrainei și operațiunile hibride din Europa. Autoritățile estoniene au îndemnat populația la calm, iar Kremlinul a negat că intenționează să atace NATO. Președintele francez Emmanuel Macron a considerat justificate avertismentele privind o posibilă acțiune rusă, în timp ce evaluările serviciilor baltice au rămas mai prudente.