În contextul unei serii recente de incursiuni aeriene în spaţiul ţărilor est-europene — inclusiv rapoarte despre drone în Polonia şi deasupra aeroporturilor din Copenhaga şi Oslo şi presupuse încălcări ale spaţiului aerian eston — preşedintele SUA, Donald Trump, a sugerat în marja Adunării Generale a ONU că statele membre NATO ar putea doborî avioanele ruseşti care le încalcă spaţiul aerian. Declaraţia a declanşat un val de reacţii: oficiali occidentali au transmis, în discuţii private, că sunt pregătiţi să reacţioneze ferm la astfel de încălcări, inclusiv prin doborâri aeriene, iar în faţa acestor semnale ambasadorul Rusiei în Franţa, Aleksei Meşkov, a avertizat public că o astfel de acţiune ar însemna „va fi război”. În paralel, reprezentanţi ai Alianţei şi diplomaţi europeni au discutat poziţii de descurajare şi apărare aeriană la frontieră, semnalând tensiuni crescânde între NATO şi Moscova şi ridicând miza operativă şi politică a interceptărilor şi a regulilor de angajare în spaţiul aerian al Europei de Est.