Ministrul Alexandre de Moraes, de la Curtea Supremă Federală a Braziliei (STF), s-a declarat împiedicat să judece un mandat de securitate prin care se solicită obligarea Senatului să divulge registrele de intrare și ieșire ale unor persoane. Acțiunea îl vizează pe președintele Senatului, Davi Alcolumbre, după ce instituția a respins cererile de acces la informații depuse de Guilherme Kilter, consilier municipal din Curitiba, invocând protecția datelor personale.

Printre persoanele ale căror posibile vizite la Senat sau în cabinetele senatorilor sunt vizate se află Viviane Barci de Moraes, soția ministrului, și Daniel Vorcaro, fost bancher și proprietar al Banco Master. Cererea mai include numele lui Fábio Luís Lula da Silva, fiul președintelui Luiz Inácio Lula da Silva, Antônio Carlos Camilo Antunes, cunoscut drept „Careca do INSS”, Felipe Macedo Gomes, Anderson Cordeiro de Vasconcelos, Américo Monte Junior și José Ferreira da Silva, cunoscut drept Frei Chico.

Kilter a cerut registrele pentru perioada începând din februarie 2019 și până la data solicitărilor. El susține că evidențele accesului în clădiri publice reprezintă informații de interes colectiv și că Legea generală privind protecția datelor nu poate împiedica, prin ea însăși, accesul la astfel de informații. Senatul a considerat însă că registrele de acces constituie informații personale cu acces restricționat.

Acțiunea a fost depusă inițial la Judecătoria Federală din Curitiba. Instanța s-a declarat necompetentă și a trimis dosarul la STF, apreciind că instanța supremă trebuie să examineze un mandat de securitate referitor la un act atribuit președintelui Senatului. Dosarul a fost repartizat prin tragere la sorți lui Alexandre de Moraes la 18 septembrie, iar ulterior ministrul s-a declarat împiedicat să îl instrumenteze, întrucât acțiunea privește direct accesul la registrele referitoare la soția sa.

În contextul dosarului, este menționat și un contract de 131 de milioane de reali între banca lui Vorcaro și firma de avocatură a soției lui Moraes. Potrivit Poliției Federale, documentul ar fi fost modificat de ministru înainte de semnare; firma de avocatură neagă neregulile și susține că intervenția magistratului a avut loc în calitate de soț al unei asociate.