Secțiile de votare s-au deschis duminică, 20 septembrie, la ora locală 8:00, în Berlin și Mecklenburg-Pomerania Occidentală, și s-au închis la ora 18:00. Aproape 3,8 milioane de alegători au fost chemați la urne: aproximativ 2,49 milioane în Berlin și 1,3 milioane în Mecklenburg-Pomerania Occidentală. Alegătorii au desemnat Parlamentul landului și Camera Deputaților din Berlin, care are statut de land, precum și parlamentul landului Mecklenburg-Pomerania Occidentală, cu cel puțin 71 de mandate. Scrutinurile au fost ultimele dintr-o serie de cinci alegeri regionale organizate în acest an și au fost urmărite ca un test pentru cancelarul Friedrich Merz și CDU. Primele informații au indicat o participare mai ridicată în ambele landuri, însă cifrele finale ale prezenței nu sunt disponibile.

Primele exit-polluri și proiecții publicate după închiderea urnelor indică faptul că AfD s-a clasat pe primul loc în Mecklenburg-Pomerania Occidentală, cu aproximativ 37-38% din voturi, în fața SPD, cu circa 35,5-36%. O proiecție ARD a indicat ulterior 37,3% pentru AfD și 35,5% pentru SPD, în timp ce estimarea ZDF plasa AfD la aproape 38% și SPD la aproximativ 36%. CDU, partidul cancelarului Friedrich Merz, este creditată cu aproximativ 5,2-5,5%, foarte aproape de pragul electoral de 5%. Dacă proiecțiile se confirmă, acesta ar fi cel mai slab rezultat al CDU într-un scrutin regional german de la fondarea Republicii Federale în 1949. Die Linke este estimată la aproximativ 6,5-7,5%, Verzii la circa 5,4-5,5%, iar BSW în jurul pragului, astfel încât distribuția mandatelor și configurația viitorului guvern regional rămân incerte. Rezultatele finale nu sunt încă disponibile.

AfD își mai mult decât dublează astfel scorul față de alegerile din 2021, când obținuse 16,7% în Mecklenburg-Pomerania Occidentală, în timp ce SPD avusese 39,6%, iar CDU 13,3%. Formațiunea ar obține al doilea succes regional consecutiv, după scorul de 43,8% obținut în Saxonia-Anhalt la 6 septembrie. Candidatul AfD Leif-Erik Holm a revendicat un „mandat de guvernare”, iar liderul federal Tino Chrupalla a anunțat că formațiunea va discuta cu celelalte partide. Partidele importante au exclus însă până acum o coaliție cu AfD, astfel că victoria proiectată nu îi asigură automat guvernarea landului.

Actuala coaliție SPD-Die Linke își pierde majoritatea potrivit primelor calcule, iar chiar o alianță SPD-Die Linke-Verzii ar putea depinde de trecerea pragului electoral de către partidele aflate la limită. Premierul landului, Manuela Schwesig, s-a declarat disponibilă să formeze un „guvern democratic stabil” și a susținut că AfD nu va putea guverna dacă celelalte formațiuni își mențin refuzul de a coopera cu aceasta.

La Berlin, Die Linke este proiectată pe primul loc, cu aproximativ 24,5%, urmată de CDU, cu circa 20%, și AfD, cu aproximativ 16%. Rezultatul ar reprezenta o premieră pentru Die Linke ca partid cel mai votat în capitală după reunificarea Germaniei, însă formațiunea ar avea nevoie de parteneri pentru a forma administrația. Rezultatele oficiale, distribuția finală a mandatelor și coalițiile din cele două landuri nu sunt încă disponibile. Scenariile posibile la Berlin includ coaliții tripartite în jurul Die Linke sau CDU, cu SPD și Verzii. Partidele importante au exclus colaborarea cu AfD.

Rezultatul proiectat în Mecklenburg-Pomerania Occidentală a provocat o reacție imediată din partea lui Friedrich Merz. Cancelarul l-a calificat drept „un dezastru”, afirmând că acesta nu poate fi ascuns sau cosmetizat. Merz a legat rezultatul de problemele economice și de diviziunile din societatea germană și a susținut accelerarea reformelor, pe care le-a descris drept „un antidot împotriva otrăvii autoritarismului”. El a transmis că va rămâne în funcție și că guvernul își va continua programul de reforme. Înaintea votului, Merz respinsese ideea retragerii, spunând că „a renunța nu este o opțiune pentru mine” și că guvernul și el au fost aleși pentru patru ani.

Merz și-a anulat participarea la Adunarea Generală a ONU, invocând necesitatea prezenței sale la Berlin după alegeri. Conducerea CDU a convocat o reuniune pentru coordonarea reacției la rezultate, iar liderii celor opt landuri conduse de CDU și-au exprimat sprijinul pentru stabilitate și continuarea reformelor. Conducerea CDU continuă oficial să îl susțină pe Merz, însă rezultatele au intensificat discuțiile interne despre viitorul cancelarului. Printre numele vehiculate în cazul unei eventuale înlocuiri se află Hendrik Wüst și Markus Söder. Rezultatele regionale nu stabilesc direct viitorul guvernului federal.

Scrutinurile au avut loc la două săptămâni după victoria AfD în Saxonia-Anhalt, unde formațiunea a obținut 43,8% din voturi și 39 dintre cele 83 de mandate, fără majoritate absolută, în timp ce CDU a coborât la aproximativ 17%. Rezultatul a alimentat discuțiile despre ascensiunea extremei drepte și viitorul politic al lui Merz.

Înaintea votului, sondajul ZDF realizat în perioada 14-17 septembrie, pe baza răspunsurilor a 1.395 de alegători, plasa SPD la 37%, AfD la 36%, Die Linke la 9%, Verzii la 5%, BSW la 4% și CDU la 6%, cu diferența dintre primele două formațiuni în marja de eroare. Schwesig s-a prezentat drept candidata capabilă să oprească extrema dreaptă, folosind formula „die Frau gegen Blau” („Femeia împotriva albastrului”). Campania din land a fost dominată și de costul energiei și al carburanților.

La Berlin, sondajele indicau înaintea votului Die Linke la aproximativ 22%, CDU la 20%, AfD la 18%, Verzii la 15%, SPD la 12% și BSW la 4%, în timp ce aproximativ 23% dintre respondenți erau indeciși. CDU și SPD guvernează împreună capitala din 2023. Criza locuințelor și creșterea chiriilor au fost teme centrale: aproximativ 85% dintre gospodării locuiesc cu chirie, prețurile cerute pentru locuințele nou scoase pe piață aproape s-au dublat față de 2014, iar autoritățile estimează că până în 2040 vor fi necesare încă 211.000 de locuințe. CDU, FDP și AfD susțin construirea de locuințe pe anumite porțiuni ale Tempelhofer Feld, în timp ce SPD, Verzii și Die Linke se opun. Die Linke și Verzii susțin și propunerea privind exproprierea marilor companii imobiliare, sprijinită de 59,1% dintre participanții la un referendum din 2021, în timp ce SPD s-a arătat reticent.

Campania de la Berlin a fost afectată de controverse. Primarul CDU Kai Wegner a renunțat la candidatura pentru un nou mandat după controversa privind un meci de tenis jucat în timp ce mari zone ale orașului rămăseseră fără electricitate la temperaturi de îngheț; pana de curent fusese provocată de un incendiu intenționat. Candidatul CDU Stefan Evers i-a succedat în cursă. Candidatul SPD Steffen Krach este vizat de o anchetă privind acuzații de corupție; locuința și birourile sale au fost percheziționate, el a negat orice neregulă și a spus că rămâne în cursă.

Presiunea asupra lui Merz fusese amplificată de scăderea popularității sale și a CDU/CSU la nivel național. Unele sondaje indicau o aprobare de 14%, respectiv 10%, iar un sondaj INSA arăta că 78% dintre respondenți nu îl mai considerau potrivit pentru funcție. AfD era cotată la nivel național între 27% și 29%, iar CDU/CSU între 18% și 20%. Un sondaj YouGov indica faptul că 48% dintre cei 1.611 adulți chestionați se așteptau ca Merz să nu mai fie cancelar până la sfârșitul anului, față de 31% care anticipau că va rămâne în funcție; 21% nu au răspuns.