La summitul liderilor Uniunii Europene de la Bruxelles din 17 decembrie 2025 s-a impus o decizie urgentă privind mecanismul de finanţare a Ucrainei pentru 2026–2027. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat în Parlamentul European că a pus pe masă două opţiuni — una bazată pe valorificarea activelor ruseşti îngheţate şi alta pe împrumuturi ale UE — şi a insistat că liderii trebuie să aleagă direcţia imediat. În discuţii a fost menţionat vehiculul de decontare Euroclear, care păstrează o mare parte din active (estimări între circa 193 şi 210 miliarde de euro), iar propunerea discutată prevede transformarea unei părţi a acestor active într-un „împrumut de reparaţii” pentru Ucraina. Țările membre sunt, potrivit relatărilor, în mare parte favorabile utilizării acestor fonduri, dar există blocaje provenind de la unele capitale — inclusiv preocupări juridice şi politice ale Belgiei — şi influenţe externe. Oficialii ucraineni au afirmat că administraţia preşedintelui american Donald Trump exercită presiuni asupra unor state europene pentru a renunţa la ideea folosirii activelor ruseşti, iar divergenţele riscă să lase Kievul cu un deficit bugetar major în primele luni ale anului viitor. Europarlamentari români şi alţi interlocutori europeni au semnalat miza strategică: stabilitatea financiară a Ucrainei, responsabilitatea faţă de victime şi reconstrucţie, şi testul coeziunii europene în faţa presiunilor externe. Decizia concretă asupra mecanismului şi a sumelor vizate urma să fie negociată şi votată în cadrul Consiliului European din acea sesiune.