Cercetare, descoperiri științifice, astronomie, misiuni spațiale și explorarea spațiului. Descoperirile medicale pot avea Sănătate drept categorie principală.
Analiza faliilor de la suprafața Lunii leagă micșorarea acesteia de răcirea interiorului. Astronomii au calculat pentru prima dată ritmul procesului, iar relatările despre fenomen menționează peste 10.000 de falii.
Ploaia Orionidelor, formată din particule provenite de la cometa Halley, ar urma să atingă maximul în noaptea de miercuri spre joi. Dacă cerul este senin, ar putea fi vizibili aproximativ 10–20 de meteori pe oră.
Japonia a lansat o rachetă cu sonda MMX și două vehicule franceze, inclusiv robotul Idéfix, spre Phobos și Deimos. Misiunea urmărește să studieze formarea lunilor lui Marte și să aducă pe Pământ mostre de pe Phobos.
Sonda japoneză MMX a pornit spre Marte cu roverul germano-francez Idefix, după decolarea cu succes a unei rachete H3. Misiunea vizează colectarea de probe de pe Phobos și aducerea lor pe Pământ în 2031.
Cercetători americani pleacă din SUA pe fondul reducerilor de finanțare și al politizării științei. Universități din străinătate îi recrutează, oferind finanțare stabilă și libertate academică.
Japonia a lansat cu succes misiunea MMX, care urmează să ajungă la Marte în august 2027 și să exploreze Phobos și Deimos. Misiunea va încerca să colecteze cel puțin 10 grame de material de pe Phobos și să le aducă pe Pământ în 2031.
Astronomii au identificat în Calea Lactee prima stea verde cunoscută: o pitică albă care a căpătat o nuanță verde-gălbuie după ce a înghițit resturi stâncoase de la planete ce orbitaseră în jurul ei.
Începând cu 20 mai 2027, timpul universal coordonat nu va mai fi ajustat prin adăugarea secundei intercalare, decisă de un comitet internațional. Secunda fusese introdusă de 27 de ori din 1972, ultima dată în 2016, pentru sincronizarea ceasurilor atomice cu timpul astronomic.
Cercetătorii au raportat prima pitică albă care pare verde ochiului uman și una dintre cele mai roșii pitice albe înregistrate. Steaua verde ar fi căpătat o nuanță gălbuie-verzuie după ce a înghițit resturi stâncoase de la planete care o orbitau.
Un studiu al cercetătorilor de la Stanford, publicat online în Nature la 14 octombrie 2026, arată că fragmentele de corali decolorați se pot reface în câteva zile când sunt puse în contact cu corali sănătoși. Contactul poate crea o punte tisulară prin care coralul sănătos furnizează microalge esențiale.