Mexic, America Centrală, America de Sud și Caraibe. Această grupare editorială include toate țările și teritoriile acestor zone, indiferent de limbă.
Capturarea lui Maduro de către SUA a sporit volatilitatea şi primele de risc; evenimentul reaprinde riscul geopolitic, ar putea debloca rezerve petroliere venezuelene şi stimula active riscante pe termen lung, dar provoacă şi potenţiale şocuri de capital pe termen scurt.
Pe 3 ianuarie 2026 SUA au lansat o operaţiune în Venezuela în urma căreia Nicolás Maduro şi Cilia Flores au fost capturaţi şi acuzaţi de „narcoterorism”. În România, Victor Ponta a lăudat deschiderea administraţiei Trump, Ilie Bolojan a anunţat alinierea cu UE şi a reafirmat că România nu a recunoscut regimul Maduro, Oana Țoiu a cerut protejarea cetăţenilor români şi coordonare europeană, iar ambasadorul Andrei Muraru şi alţi politicieni au salutat intervenţia ca mijloc de revenire la democraţie.
Forţele americane au capturat pe Nicolás Maduro; vicepreşedinta Delcy Rodríguez a fost numită preşedinte interimar, iar opoziţia, condusă de María Corina Machado, a salutat evenimentul.
Pe 3 ianuarie 2026, Nicolas Maduro ar fi fost capturat de forţele americane şi dus la New York; Rusia a cerut „clarificări imediate” şi eliberarea sa, iar vicepreşedinta Delcy Rodríguez a solicitat „eliberarea imediată” şi s-ar afla în Rusia; preşedintele american a condiţionat intervenţiile militare de cooperarea vicepreşedintei.
Pe 3 ianuarie 2026, SUA au lansat atacuri asupra Venezuelei; Trump a declarat că Nicolás Maduro şi soţia sa au fost capturaţi şi evacuaţi din ţară.
Noaptea târziu s-au auzit explozii puternice la Caracas, în apropierea unei baze militare, cu incendii şi pene de curent; incidentul survine într-un context de tensiune după ameninţările preşedintelui american Donald Trump.
Rusia a cerut oficial SUA să înceteze urmărirea petrolierului Bella 1, care a evitat captura aproape două săptămâni şi şi‑a schimbat numele în registrul rus; efectul solicitării asupra eforturilor americane rămâne incert.